Evaluarea rezistenței la antibiotice a germenilor uropatogeni la pacienți spitalizați | [Evaluation of the resistance to antibiotics of uropathogenic germs in hospitalized patients]

Abstract

Aim: Urinary tract infections register worldwide high morbidity figures with significant social and economic impact. The aim of the study was to evaluate the etiological spectrum of urinary tract infections in hospitalized patients, to analyze the patterns of antibiotic resistance and the weights of particular phenotypes. Method: The inoculation of urine samples was done using the calibrated loop method. Difusimetric antibiograms were performed, using the Kirby-Bauer method, the results being interpreted according to CLSI standards. Results: The most frequently involved were E. coli (59.82%), Klebsiella spp. (16.35%), Enterococcus spp. (12.33%), and Proteus spp. (6.74%). E. coli recorded higher levels of resistance to ampicillin (59.97%), nalidixic acid (27.83%), norfloxacin (25.31%), and trimethoprim-sulfamethoxazole (24.69%). Klebsiella spp. and Proteus spp. had varying degrees of antibiotic resistance, with high sensitivity to carbapenems. Pseudomonas aeruginosa had relatively high resistance to antibiotics, including imipenem and meropenem. Enterococcus spp. had relatively high weights of resistance to fluoroquinolones and beta-lactams, with high sensitivity to linezolid (99.33%), teicoplanin (95.95%), and vancomycin (93.24%). Conclusion: The retrospective study reveals the importance of monitoring resistant phenotypes to limit therapeutic failure.

Rezumat

Scop: Infecțiile urinare înregistrează în toată lumea cifre înalte de morbiditate având impact social și economic important. Scopul studiului a fost evaluarea spectrului etiologic al infecțiilor urinare la pacienții spitalizați, analizarea pattern-urilor de rezistență la antibiotice și a ponderilor unor fenotipuri particulare. Metodă: Pentru însămânțarea probelor de urină a fost utilizată metoda anselor calibrate. Antibiogramele au fost efectuate difuzimetric, prin metoda Kirby-Bauer, rezultatele fiind interpretate conform standardelor CLSI. Rezultate: Mai frecvent implicați au fost E. coli (59,82%), Klebsiella spp. (16,35%), Enterococcus spp. (12,33%) și Proteus spp. (6,74%). E. coli a înregistrat niveluri mai ridicate de rezistență la ampicilină (59,97%), acid nalidixic (27,83%), norfloxacin (25,31%) și trimetoprim-sulfametoxazol (24,69%). Klebsiella spp. și Proteus spp. au avut grade variate de rezistență la antibiotice, sensibilitatea fiind înaltă la carbapeneme. P. aeruginosa a avut rezistență relativ crescută la antibiotice, inclusiv la imipenem și meropenem. Enterococcus spp. au avut ponderi relativ ridicate de rezistență la fluorochinolone și betalactamine, sensibilitatea fiind înaltă la linezolid (99.33%), teicoplanin (95.95%) și vancomicină (93.24%). Concluzie: Studiul retrospectiv relevă importanța monitorizării fenotipurilor rezistente pentru limitarea eșecului terapeutic.