Calitatea vieții în accidentul vascular cerebral ischemic | [Quality of life in ischemic stroke]
DOI:
https://doi.org/10.31926/jmb.2023.2.6Keywords:
ischemic stroke, degree of dependency, palliative care, Barthel Index, Rankin Scale, Scandinavian Stroke Scale, quality of lifeAbstract
Introduction: The time period immediately after stroke represents an important opportunity for primary palliative care. Stroke patients have a high prevalence of problems that can be ameliorated by integrating palliative care principles into stroke services. The inclusion of a target needs assessment is a useful first step in refining a generalist model of palliative care for acute stroke. The purpose of the study was to highlight the fact that patients experience disability following ischaemic stroke, but also to highlight the decreased capacity for independence, which has a large impact on the quality of life of both the patient and their carer. Material and method: A descriptive cross-sectional research study was conducted. It was carried out on 50 participants admitted to the Neurology Clinical Department of the County Emergency Hospital Brasov. The research was created by applying three standardized questionnaires (Barthel Index, Rankin Scale, Scandinavian Stroke Scale) used as a research tool between January 1, 2019, and March 31, 2019, to highlight aspects related to the impact of the disease on the degree of disability but also about the importance of palliative care in the post-stroke period to address the complex needs of patients and their families. Results: Analysis of the results found that 66% of patients in this study are at moderate risk of disability, which means that palliative stroke care should not focus solely on pain and symptom management, but promote a comprehensive approach to improving quality of life in all aspects of this serious condition. Conclusions: From the results it can be seen that patients have a high degree of disability due to Ischemic Stroke, which causes the patient to become dependent on another person to achieve their needs, which places palliative care in an important place to improve the patient's quality of life.
Rezumat
Introducere: Perioada de timp imediat după AVC reprezintă o oportunitate importantă pentru îngrijirea paliativă primară. Pacienții cu accident vascular cerebral au o prevalență ridicată a problemelor care pot fi ameliorate prin integrarea principiilor îngrijirii paliative în serviciile de accident vascular cerebral. Includerea unei evaluări a nevoilor țintă este un prim pas util în rafinarea unui model generalist de îngrijiri paliative pentru accident vascular cerebral acut. Scopul acestei cercetări a fost de a evidenția faptul că pacienții prezintă dizabilitate în urma accidentului vascular cerebral ischemic, dar și de a evidenția scăderea capacității de independență, ceea ce are un impact mare asupra calității vieții atât a pacientului, cât și a îngrijitorului acestuia. Material și metodă: A fost realizat un studiu de cercetare transversal de tip descriptiv. Acesta a fost efectuat pe 50 de participanți internați pe secția Clinică Neurologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Au fost aplicate trei chestionare standardizate (Index Barthel, Scala Rankin, ScandinavianStroke Scale) folosite ca instrument de cercetare în perioada 1 ianuarie 2019-31 martie 2019, pentru a evidenția aspectele legate de impactul bolii asupra gradului de invaliditate dar și despre importanța îngrijirii paliative în perioada post-AVC pentru abordarea nevoilor complexe ale pacienților și ale familiilor lor. Rezultate: În urma analizării rezultatelor s-a constat că 66% dintre pacienții acestui studiu prezintă un risc moderat de dizabilitate, ceea ce determina ca îngrijirea paliativă în AVC să nu se axeze doar pe gestionarea durerii și a simptomelor, ci promovează o abordare comprehensivă care să vizeze îmbunătățirea calității vieții în toate aspectele acestei afecțiuni serioase. Concluzii: Pacienții internați cu grad mare de dizabilitate datorită AVC sunt dependenți de o altă persoană pentru a-și realiza nevoile, ceea ce plasează îngrijirea paliativă pe un loc important pentru îmbunătățirea calității vieții pacientului.