Realitatea virtuală în reabilitarea membrului superior la pacienții cu sechele post AVC-revizuire de literatura | [Upper extremity virtual reality rehabilitation in post-stroke patients-a literature review]

Abstract

Introduction: The sequelae after a stroke cause proprioceptive disorders that cause disabilities in the individual, negatively influencing the performance of daily activities. Objectives: This paper aims to analyze the effectiveness of virtual reality (VR) rehabilitation methods through various technologies in post-stroke patients. Material and method: Web of Science Core Collection database was interrogated. Clinical trials from the last five years were included in the review. Results: Twelve papers were included in the literature review. Immersive and non-immersive technologies were used as an adjunct or standalone therapy in post-stroke rehabilitation, with 30 to 40 minutes daily sessions or 3 to 4 times a week. Virtual reality therapy was performed. The length and the therapy were heterogenous, with patients receiving conventional physiotherapy exercises, mirror therapy or robotic therapy. Conclusions: VR therapy seems to improve patients functioning and positively influences the rehabilitation of the upper extremities in post-stroke patients, especially in association with conventional physiotherapy.

Rezumat

Introducere: Sechelele după un accident vascular cerebral (AVC) provoacă tulburări proprio¬ceptive care determină dizabilități la individ, influențând negativ desfășurarea activităților zilnice. Obiective: Această lucrare își propune să analizeze eficacitatea metodelor de reabilitare în realitate virtuală (VR) prin diverse și tehnologii la pacienții post-AVC. Material și metodă: A fost interogată baza de date Web of Science Core Collection. Studiile clinice din ultimii 5 ani au fost incluse în revizuire. Rezultate: Doisprezece lucrări au fost incluse în analiza literaturii de specialitate. Tehnologiile imersive și non-imersive au fost utilizate ca terapie adjuvantă sau de sine stătătoare în reabilitarea post-accident vascular cerebral, cu ședințe zilnice de 30 până la 40 de minute sau de 3 până la 4 ori pe săptămână, au fost efectuate terapii cu realitate virtuală. Durata terapiei și terapiile combinate au fost eterogene, pacienții primind și exerciții convenționale de fizioterapie, terapie cu oglindă sau terapie robotică. Concluzii: Terapia VR pare să îmbunătățească funcționarea pacienților și influențează pozitiv reabilitarea extremităților superioare la pacienții post-AVC, în special în asociere cu kinetoterapie convențională.