Dezvoltarea măsurilor specifice de control al malariei în secolul xxi: rezistență și progres în dezvoltarea vaccinurilor | [Malaria control in the 21st century: resistance and advances in vaccineî

Abstract

Introduction: Malaria remains a major public health burden on a global scale, particularly in sub-Saharan Africa, despite decades of control efforts. The development of an effective vaccine has long been hampered by the biological complexity of the parasite. Objective: This study aimed to analyze the scientific, biological, and operational factors responsible for the delayed development and large-scale implementation of antimalarial vaccines, from the earliest experimental attempts to recent international approvals, presented in a chronological framework highlighting key milestones, challenges, and advances. Materials and Methods: Relevant scientific studies identified in the PubMed database were reviewed using a combination of search terms such as “Malaria Vaccine,” “Malaria etiology,” and “experimental vaccine,” published between 1960 and 2025, along with information obtained from the official website of the World Health Organization. Results: The historical evolution of antimalarial vaccines is outlined, with a focus on RTS, S (Mosquirix) and R21 (Matrix-M), highlighting both early failures and major breakthroughs, as well as the current status and future development perspectives. Conclusions: The development of antimalarial vaccines has been a prolonged process, constrained by the biological particularities of the parasite and by operational limitations. Recent advances, however, indicate that immunoprophylaxis may become a central component of integrated control strategies and, in the long term, of malaria elimination efforts.

Rezumat

Introducere: Malaria rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, în special în Africa subsahariană, în ciuda deceniilor de eforturi de control. Dezvoltarea unui vaccin eficace a fost mult timp îngreunată de complexitatea biologică a parazitului. Obiectivul principal: Studiul a urmărit analiza factorilor științifici, biologici și operaționali responsabili de întârzierea dezvoltării și implementării pe scară largă a vaccinurilor antimalarice, de la primele încercări experimentale până la aprobările internaționale recente, într-o succesiune cronologică a principalelor etape, obstacole și progrese. Materiale și metode: Au fost analizate lucrări științifice relevante identificate în baza de date PubMed, utilizând o combinație de termeni precum „Malaria Vaccine”, „Malaria etiology” și „experimental vaccine”, publicate între 1960–2025, precum și informații provenite de pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății. Rezultate: Este prezentată evoluția istorică a vaccinurilor antimalarice, cu accent pe RTS,S (Mosquirix) și R21 (Matrix-M), evidențiind atât eșecurile inițiale, cât și progresele majore, precum și stadiul actual și perspectivele viitoare de dezvoltare. Concluzii: Dezvoltarea vaccinurilor antimalarice a fost un proces îndelungat, limitat de particularitățile biologice ale parazitului și de constrângeri operaționale. Progresele recente demonstrează însă că imunoprofilaxia poate deveni un element central al strategiilor integrate de control și, pe termen lung, de eliminare a malariei